Micile păduri urbane

Pădurile urbane nu trebuie să fie mari!

Cînd spunem pădure ne imaginăm ceva în care te poți pierde. Dar pădurile urbane nu trebuie să fie mari – de fapt nici nu au cum. Trebuie doar să plantăm copaci, arbuști și tufe pe toate petecele de pămînt, unde este posibil.

Iată și un videoclip, pentru ilustrare:

Zimbrii si CO2

Iată că aflăm și vești mai bune: cercetătorii au aflat că turma de 170 de zimbri din Munții Țarcu, prin modul în care pasc, stochează CO2 echivalînd cu emisiile a 43.000 mașini pe an! (Nu 2 milioane cum a apărut știrea pe diverse site-uri de știri din România – dar oricum este foarte bine).

Articolul în limba engleză a apărut în The Guardian (vezi aici) și vorbește despre 170 de zimbri.

Veștile sînt și mai bune, WWF-România și Rewilding Europe (care au început procesul de reintroducere a zimbrilor în Munții Țarcu și Munții Poiana Ruscă încă din 2014) anunță că s-au născut deja cîțiva zimbri în libertate, și estimează că sînt cca. 180 de zimbri. Dar, pe de altă parte, numărul lor este încă mic (click aici), așadar procesul trebuie să continue.

Zimbrii mai sînt în România și în rezervații (cel puțin 3: la Vama Buzăului, jud. Brașov, în Țara Hațegului și la Rezervația Neagra din comuna Bucșani, jud. Dâmbovița).

De asemenea important este și faptul că în 2020 au fost lăsate 8 exemplare în libertate și în Munții Făgărașului, de organizația Conservation Carpathia (click aici), care se ocupă și cu reîmpăduririle și conservarea pădurilor.

Le urăm succes organizațiilor, dar mai ales zimbrilor – să aibă o viață lungă și să pască în tihnă – pentru că astfel ne urăm succes nouă tuturor!

Raport privind apa

Chiar ieri am postat (vezi aici) despre inundații și cum orașele nu sînt pregătite să facă față.

Astăzi am aflat că tot ieri a fost publicat Raportul EEA: ‘Responding to climate change impacts on human health in Europe: focus on floods, droughts and water quality’.

Acesta poate fi descărcat de aici. Mai multe pot fi citite la adresa de mai jos:

https://www.eea.europa.eu/en/newsroom/news/climate-health-risks-posed-by-floods

Concluzia este clară: nu e bine deloc și e nevoie de acțiuni urgente! Păi dacă UE și guvernele, respectiv autoritățile locale, nu le întreprind, cine să le facă?!

Inundatii…

Am văzut cu toții ce s-a întîmplat recent (2024) în Dubai (și EAU în general), sau în Brazilia. Inundații, pagube, pierderi, morți… Dezastru…

Acestea au fost doar semnale de alarmă. Realitatea este mult mai înspăimîntătoare: orașele nostre atît de „moderne” și de asfaltate nu sînt pregătite să facă față ploilor torențiale, respectiv inundațiilor. Sînt nenumărate articole și postări care spun clar acest lucru (de ex. aici).

Nici măcar New Yorkul, care vorba aceea, este unul dintre cele mai bogate orașe ale lumii, nu este pregătit (click aici). Să nu uităm, că NYC mai e pe deasupra și la ocean!

Să revenim acum la oile noastre: Brașov. Brașovul este atît de prost gîndit la nivelul străzii încît și o ploaie normală transformă multe dintre drumurile sale în rîuri, iar giratoriile în lacuri: asta se întîmplă de mult (vezi aici știri din 2020), și situația nu s-a îmbunătățit deloc: asfaltul se termină tot în borduri – dar pe multe artere și străzi nu există sisteme de scurgere. Apoi, marea problemă: nu există zonă verde, cu iarbă, tufe și arbuști: acestea permit cel mai bine apei să se absoarbă. Dacă pe mijlocul și pe marginea drumurilor ar fi zonă verde, iar asfaltul ar fi doar un centimetru mai sus, apa s-ar scurge natural prin pămînt.

Ca să nu mai vorbim de efectul pozitiv pe care zonele verzi îl au asupra tuturor celorlalte aspecte: filtrarea aerului, depozitarea CO2, răcorire pe timpul caniculei, plus stare de bine și sănătate mintală pentru oameni etc. Am tot susținut nevoia creării zonelor verzi (click aici pt limba română; sau în limba engleză articolul meu aici).

I-am cerut Copilotului să facă un desen cu Brașovul în timpul unor ploi torențiale, nu atît de dezastruoase cum au fost cele din Dubai sau Rio Grande de Sul (care nu a scăpat încă de pericol). Chiar și așa, imaginea este grăitoare:

Poate acum că se apropie alegerile, candidații la primării și consilii locale vor înțelege că schimbările climatice sînt o realitate presantă, iar adaptarea la acestea o prioritate. Pînă nu e prea tîrziu… Ferească cerul să avem inundații cu victime!

World forests

A very useful site can be found at the address:

https://www.globalforestwatch.org

(and its mobile app: https://forestwatcher.globalforestwatch.org)

You can find out a lot of data and analyses regarding our forests, and how things are in the world.

Let’s see, for example, Romania:

We know there are large zones of deforestation, but here we can see how much. It has lost many ha of the forest since 2001:

“From 2001 to 2023, Romania lost 433 kha of tree cover, equivalent to a 5.5% decrease”… That’s a lot! And this is only since 2001…

We know the current situation so we can act to solve the problem. The question is: would we?

Cea mai buna gluma…

Cea mai bună glumă grafică de anul acesta, prea bună să nu fie redistribuită!

Mulțumirile trebuie adresate lui Liviu Antonesei, care o postează împreună cu un banc, și celui care i-a trimis-o:

“o glumă grafică, poate în premieră, de la vechiul meu prieten și coleg Alexandru Tomozei”

Bancul zilei, poza zilei…

Enjoy!

Cascada Lolaia

Încheiem această excursie cu o plimbare prin natură, la poalele Munților Retezat, să vedem cascada Lolaia. Lăsăm mașina în Câlnic (ultima porțiune nu e asfaltată), apoi pornim la pas, pe un drum forestier prin pădure. Merită!

Cascada este frumoasă și destul de spectaculoasă chiar și cu debitul acesta mai scăzut de apă.

De aici se poate ajunge la Cabana Pietrele – unde am petrecut secolul trecut un Revelion de neuitat! – și la Gențiana – pe care am vizitat-o tot atunci. Călătorie plăcută!

Cascada Lolaia poate fi văzută și de deasupra, de pe un pod, nu mai e la fel de spectaculoasă, dar nu trebuie ratată nici această priveliște.

Enjoy!

Sarmizegetusa Regia

Îmi place aproape totul aici, la Sarmizegetusa Regia…

Chiar dacă mai e de lucru, se vede cu ochiul liber progresul făcut, față de cum era situl acum cîtiva ani.

Au fost neașteptat de mulți turiști, ceea ce pe de o parte e bine. Însă cu greu am reușit să prind cîteva cadre fără oameni.

Oricum, chiar dacă trebuie să ai răbdare, merită făcută o vizită la acest simbol al lumii dacice.

Măcar o dată în viață!

Enjoy!

Cetatea Mălăiești

O frumoasă surpriză mi-a făcut această mică cetate din Mălăiești, jud Hunedoara: mică, dar frumos renovată și pusă în valoare!

Cam asta își dorește orice pasionat – de istorie, de ruine, de cetăți – să vadă: un loc îngrijit, tratat cu respectul cuvenit.

Iată că se poate! Felicitări celor implicați, sper să păstreze această frumoasă cetate în bună stare, așa cum am găsit-o eu!

Enjoy!