O dilemă morală, nu de oriunde, ci din Grey’s Anatomy

În cele ce urmează o examinăm o situație (ipotetică, pentru că este dintr-un serial TV, dar nu mai puțin posibilă) din domeniul nostru de activitate, anume cercetarea științifică.

Pentru cei care nu au văzut – sau nu-și mai amintesc – o situație din Grey’s Anatomy, seria 7, iată un rezumat: Derek a primit fonduri pentru o cercetare de top împotriva Alzheimer-ului. Firește, un partener este și Meredith. Participanților la studiu li se administrează aleatoriu fie medicația care era studiată (și care putea apoi deveni un tratament), fie placebo – adică, cu alte cuvinte, apă chioară; fără ca aceștia (participanții) să știe ce au primit, pentru a nu influența rezultatele studiului. Este ceea ce se cheamă un „blind trial”.

Soția lui Richard, Adele, care dădea de ceva vreme semne de Alzheimer, a fost în cele din urmă, după multe insistențe, rugăminți și presiuni făcute de Richard, inclusă în cercetare. Dar Adele n-a avut noroc și sorții au decis să primească placebo. Ca Adele să aibă o șansă, și ca să-l ajute astfel și pe Richard, Meredith îi schimbă acesteia biletul tras la sorți și apoi îi administrează medicația în loc de placebo.

            Acesta este momentul în care oricare dintre noi ar spune: ce mare lucru? Dacă trăgea la sorți medicația și nu placebo, era okay. Apoi, faptul că un participant (Adele) și nu altul (X) a primit medicația nu schimbă cu nimic rezultatele studiului: oricum acel plic cu medicația trebuia să meargă la un participant X și placebo la altul. Meredith doar a ajutat puțin soarta să decidă ca Adele să primească medicația. Doar e (aproape) parte din familie. La urma urmei, e soția lui Richard, care nu doar că este șeful lor, dar mai ales este un prieten apropiat și drag lor. Și atunci? Care este problema?

            Însă toată tărășenia răsuflă (se află). Iar în episodul 22 al seriei 7 Derek o întreabă clar pe Meredith: Cum e posibil să nu știi diferența dintre ce e corect (right) și ce e greșit (wrong)? Iar Meredith îi dă un răspuns epocal: Eu nu cred că lucrurile sînt pur și simplu doar corecte sau greșite. Unele lucruri sînt complicate!

            Pentru că e vorba despre Adele, și despre Richard, da, lucrurile sînt complicate. Și pentru că în sinea ei Meredith credea, chiar credea!, că studiul nu este afectat în nici un fel pentru că a schimbat un plic cu altul (ceea ce probabil ar fi fost adevărat – dacă nu s-ar fi aflat…), încearcă să-și justifice decizia, ba chiar recunoaște că ar face-o din nou, deși acum știe că ar putea fi concediată, că poate periclita întreg studiul, și mai ales că Derek…

            Da, chiar așa, ne-am putea întreba: de ce se supără Derek chiar așa de tare? Și mai ales, de ce alege să oprească cercetarea? Pentru că din punct de vedere al eticii cercetării, Derek are dreptate. Pentru că a fost încălcată chiar prima regulă, regula de bază dacă vreți, a unui studiu în orb (blind trial). Derek renunță la studiul vieții sale, mai mult, la o cercetare care ar fi putut învinge Alzheimer-ul! Dar, o face pentru că propriul lui sistem etic este incoruptibil, așa că alege să facă ceea ce este just! Însă, iar aici este probabil exagerarea scenariștilor pentru a obține un efect mai dramatic (fiindcă era ultimul episod din serie, iar telespectatorii trebuie să aștepte cu sufletul la gură seria următoare), Derek extrapolează greșeala lui Meredith asupra propriei ei persoane, ca soție, ca viitoare mamă, etc. Așadar, dacă prima decizie (să raporteze problema și să întrerupă studiul) este fără îndoială corectă, cu cea de-a doua (despărțirea, cel puțin pentru un timp) nu sunt de acord. Dar, asta e o altă discuție.

            Acum, întrebarea. Unde ne situăm noi? Păi, distanța e ca de la cer la pămînt, iar noi sîntem la pămînt! De la teze de doctorat care plagiază zeci sau sute de pagini, la rezultate schimbate sau ignorate ca să iasă ce „trebuie”, pînă la posturi de cercetare sau chiar de conducere date pe ochi frumoși (sau sîni frumoși, că tot se poartă), noi sîntem la ani lumină de cea mai mică responsabilitate etică și de cea mai mică asumare a răspunderii. Asta e diferența dintre noi și decizia lui Derek, decizie de care nici măcar nu ne putem apropia – de parcă ar fi soarele, ia noi ne-am arde!

Advertisements

Published by dorin

Full time husband and father; full time writer; full time artist (#fineartphotography). And in the free time, I like to travel, to read and to learn new stuff.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: