puzzle (30)

Dragi prieteni, vă propun o nouă călătorie în timp: am scris acest roman cu multă vreme în urmă, dovadă faptul că a fost publicat prima oară în 2004! Ediția a doua se găsește pe Amazon (click aici).

O să postez aici acest roman, în foileton, special pentru voi. Nu există încă o versiune în limba engleză – sau alte limbi străine (aștept oricînd propuneri de traducere), dar cu atîtea softuri de online translate, cred că oricine se poate descurca să-l citească.

Acesta este cel de-al doilea roman de-al meu publicat (după debutul din 2001 cu experimentalul și explozibilul Anarhic). Sper să vă placă puzzle. Nu uitați să dați follow (sau subscribe), pentru a fi la curent cu noile postări. Enjoy!

pentru L și W

lumea în care trăim este într-adevăr o lume bidimensională sau la limită unidimensională dacă ne gîndim ilogic că noi nu trăim în spaţiu care la urma urmei nu poate avea decît trei dimensiuni restul de două sau de puncte fiind abstracţii matematice bune să încurce copiii din clasele mici cînd încep să înveţe geometria şi profesorul le spune aşa cum le-am spus şi eu la rîndul meu cînd mă suplineam pe mine însumi urmînd modelul binestabilit punctul geometric este ca un punct obişnuit făcut cu un vîrf de creion binebine ascuţit ca o înţepătură de ac însă fără grosime linia este ca un fir de aţă imaginaţi-vi-l aşa la nesfîrşit dar atît de subţire încît nu are decît lungime şi deasemenea nici o grosime fiind alcătuit din punctele alea care nu au nici ele la nesfîrşit unul lîngă celălalt de parcă ai putea pune o abstracţiune una lîngă cealaltă ceva ce nu există lîngă ceva ce nu există iar planul ei bine sau ei drăcie planul e şi mai şi geometric cum e nu are decît lungime şi lăţime şi nici o adîncime ca să nu zic din nou grosime cînd de fapt de asta este vorba fiind bineînţeles format de infinitatea lor de linii puse una lîngă cealaltă de un timp încoace mi-am imaginat planul acesta geometric ca discul lui borges cu o singură faţă numai aşa se poate explica de ce planul nu are nici el dacă aş ţine un plan în minte şi l-aş răsuci pe toate cele două părţile lui cînd îl priveşti din lateral adică dincolo de infinit nu ai vedea nimic ar dispărea pentru o clipă apoi întors cu o faţă spre tine ar apărea din nou cu alte cuvinte un obiect bidimensional trecut printr-o a treia dimensiune poate dispărea ca şi cînd nu ar fi existat apoi poate din nou în fine revenim la normal la corpuri să ne înţelegem corpurile geometrice sînt cu totul altceva decît obiectele pe care le putem ţine în mîini un cub de lemn nu va fi niciodată un cub decît la limita absurdului imaginaţiei creaţiei în fine spaţiul acesta este fireşte tridimensional dar asta nu înseamnă că lumea noastră este tridimensională precum este spaţiul acesta arbitrar căci unde este timpul în tot acest demers abscons şi atunci să fie lumea cvadridimensională nicidecum aşa cum am mai spus şi cum voi tot repeta pînă vă voi convinge să uitaţi apoi lumea este bi pentru că este formată din spaţiu şi timp în aceeaşi măsură sau mai corect spus uni pentru că este de fapt din spaţiotimp o singură dimensiune care nu se poate despărţi în două decît abstract în minte ca şi cum am despărţi o linie în punctele care n-o formează nimic din spaţiu nu există la această limită a cunoaşterii umane decît desfăşurată în timp dimensiunea unică se numeşte de aceea spaţiotimp şi este chiar lumea noastră aşa cum o ştim noi acum şi cum poate nu va mai fi la fel peste veac poate va fi numai timp dacă noi vom înceta să trăim în spaţiu sau poate numai spaţiu dacă vom înceta să trăim în timp poate nici una nici alta dacă nu vom mai trăi sau dacă vom trăi în altă lume fără spaţiu fără timp

am încercat mereu să fiu universal sau ist sau să mă ridic deasupra problemelor minore ale mele ale tale ale naţiei ale lumii pentru a mă concentra asupra celor ale universului din care facem toţi parte astăzi însă iată a sosit vremea să nu fiu altfel decît homo şi nu de la homosexual ci de la universalis şi tocmai de aceea să spun în sfîrşit cît mai clar cu neputinţă ce se întîmplă cu ţara mea cu poporul cu oamenii aceştia pe cale de dispariţie într-o ţară pe cale să se autodevore că nu sînt mai ospitalieri ca alţii am spus că sînt absolut normali cu nimic extraordinari am spus dar n-am spus că sînt de o normalitate bolnavă preanormalul lor rezidînd în totalul neataşament în faţa valorii inaderenţa la tot ce este profund sau înălţător o ţară de fotbalişti jucători şi spectatori uneori şi una şi alta în acelaşi timp poate dacă aş fi avut inconştienţa să-mi pierd vremea şi să urmăresc şi eu meciurile fie interne fie internaţionale n-aş mai fi vorbit aşa dar sincer mi se pare că ne lipseşte o doagă sau chiar mai multe în mod sigur toate dacă cumva le-am avut vreodată cum ar putea o bute să stea unitar şi să păstreze vinul în ea dacă nu are doage se va desface în părţile ei componente şi vinul se va scurge tot nu spun că din cauza fotbalului se întîmplă toate astea dar faptul că românii nu au alt ideal în afară ca echipa lor să cîştige campionatul să ajungă cît mai departe în cupe mă întristează la fel de mult cît mă face să sufăr faptul că sîntem o naţie cu cel mai mărunt destin istoric că nu sîntem în stare să facem nimic pentru ca lumea să fie mai bună mai bogată imagine all the people living life in peace you may say i’m a dreamer poate sînt singurul cine mai ştie mai ales cînd toată lumea se pregăteşte de un fel de război să te gîndeşti la pacea totală este nu doar o utopie şi numai utopiile nu mă caracterizează zilele astea este de-a dreptul o nebunie asta aş putea accepta nu este nici prima nici ultima dată cînd sînt considerat mi-e teamă însă că lumea se va schimba dramatic pînă la apariţia în forma finală pe care o ţii sau nu în mînă tu cel care mereu ai încercat să citeşti şi să înţelegi şi mereu ai clătinat în cap neînţelegînd de ce şi mai ales ce vrea de la tine acest tip ciudat de scriitură nici roman nici jurnal nici eseu nici poezie poate doar cîte ceva din fiecare poate un nou gen literar care se va numi puzzle pentru că ideile evenimentele secundele viaţa spaţiotimpul şi mai ales cuvintele nu sînt altceva decît piese dintr-un joc de puzzle întotdeauna va rămîne întrebarea dacă noi fără diferenţe de gen fie masculin fie feminin fie neutru sîntem piese sau jucători sau altfel spus cine îl joacă şi cine este jucat întrebarea lui cioran referitoare la apariţia inexplicabilă a lui eminescu în sînul acestui popor ratat citez din memorie ce caută aici cel pe care şi un budha ar fi gelos rămîne ca un ghimpe în istoria românilor o minte de o ascuţime a profunzimii atît de largă ca a sa nu se poate explica în spaţiul carpatodanubianopontic de aceea oamenii încearcă să-i pună nume ştampile poet nepereche geniu unic să şi-l apropie prin îndepărtare pentru a nu mai simţi golul din fiinţa lor în posibile comparări cu umbra sa şi mă întristez şi mă enervez şi mă doare nu numai creierul care-mi fierbe în propriu-mi sînge ci fiecare părticică a sufletului care fiind nemărginit şi durerea este cel mai tare mă doare neputinţa nimic nu se mai poate schimba un om nu poate mişca munţii decît dacă este fiul lui dumnezeu însă acesta s-a hotărît să nu mai facă copii supărat pe ce au ştiut să facă oamenii cu singurul său fiu născut nu dintr-o aventură cum s-ar putea crede ci dintr-o dragoste aşa cum îmi spun mereu că totuşi cei care încearcă imposibilul reuşesc pînă la urmă să facă posibilul şi nu invers niciodată de data aceasta invers

îmi aprind o pipă n-am mai tras de mult deci nu sînt deloc dependent de un drog cum ar fi fost dacă aş mai fi fost fumător de ţigări împreună cu alcoolul nu-i aşa doamnelor şi domnilor constituie ultimele droguri legale mai puţin în amsterdam unde mai există altele şi mai puţin în bordeluri unde mai există şi altele probabil invenţia cea mai inspirată a tuturor timpurilor a fost sexul iar dacă acesta nu a fost inventat atunci cu siguranţă bordelurile casele de toleranţă cum se numesc în limbaj natural pentru că acolo pur şi simplu femeile îi tolerează pe cei mai slab dotaţi bărbăteşte dintre bărbaţi şi fireşte că nu mă refer aici la lungimea penisului care sînt o binecuvîntare pentru societate nu pentru că ar reduce violurile cum se crede chiar dacă este posibil pentru băieţii care încă nu sînt bărbaţi şi de aceea ei au voie trag adînc din ultimul fum de pipă de fapt adînc este impropriu spus cînd pufăi adînc fără să trag acesta este secretul cînd pipa se stinge trebuie doar să o reaprinzi şi să mai iei o înghiţitură de cafea şi aceasta poate fi ultima şi atunci mai mult zaţ decît cafea îţi pătrunde în gură pentru că nu ai filtru de cafea şi chiar dacă ai preferi să o fierbi metodele tradiţionale sînt uneori mai bune priveşti apoi pe fereastra întredeschisă la zgomotul străzii asurzitor suportabil fiindcă iarăşi gîndeşti că maşinile acelea pot la fel de bine să nu existe şi poate nici nu iar tu la fel de bine puteai să fii sau să nu fii părinţii tăi puteau să se cunoască abia după ce se căsătoriseră înainte cu altcineva sau deloc pe de altă parte puteai să nu te naşti acolo ci aici sau aiurea în mijlocul cosmosului sub formă de praf din coadă de cometă de aceea îmi umplu din nou pipa pînă la jumătate întotdeauna pînă la jumătate ca să fie plină fum salvez textul din două în două minute nu pentru că mi-ar fi frică să nu se piardă ci fiindcă degetele au învăţat să acţioneze singure de fiecare dată cînd mintea stă încremenită într-o literă de-o viaţă iar trandafirul japonez acoperă jumătate aproape din fereastră a crescut mult de cînd l-am primit de la o prietenă viitoare franţuzoaică dacă mă gîndesc că ar putea foarte bine să nu se mai întoarcă din franţa să-şi prelungească contractul de muncă cu încă un an apoi încă unul pînă cînd la un moment dat toată viaţa i se va petrece acolo este un loc ca oricare altul pe pămînt însă acum cîţiva ani au venit primii patrupezi care s-au ridicat în două şi au trasat nişte linii pe hărţile imaginare ale limbii pe care o vorbeau din ce în ce mai altfel decît ceilalţi limba a prins consistenţa geografică formele de relief s-au întipărit în cuvinte iar dacă oamenii au spus munte în loc de mountain lume în loc de monde femeie în loc de bărbat fireşte total arbitrar pentru că puteau spune bărbat pentru a descrie fiinţa considerată unanim femeie sau masă sau roşu pipă tastatură sau orice alt cuvînt inventat de patrupezii aceia care acum claxonează unii la alţii şi se încurcă în priorităţi şi manete cu sau fără cuvinte de ocară sau pe scurt înjurături priviţi o dată un şofer orice şofer sau priveşte-te dacă poţi cînd eşti şofer sau dacă nu atunci cînd eşti într-un mediu asemănător de concentrar şi dezinhibat în acelaşi timp ascultă-te cum nu-ţi mai controlezi gura şi înjuri ca mine sistemul sau guvernul depinde de situaţie atîta doar că tu nu ai nici un fond pe cînd eu nu am nici unul aşa este ambele sînt lipsite de orice logică fond uneori chiar şi formă şi tocmai de aceea îţi creşte nervozitatea cînd cealaltă maşină îţi taie calea şi tot tu trebuie să frînezi şi să-l protejezi este aproapele tău necunoscut tot aşa sistemul fie că încercăm să-l prindem în termeni ca juridic economic politic administrativ este ceva la fel de abstract ca şi aerul în care trăim cu toţii fără de care nu putem trăi şi pe care nu-l putem anihila căci asta ar însemna anihilarea noastră ceea ce putem face este doar să-l schimbăm să-l îmbunătăţim să-l transformăm dintr-un duşman al libertăţii într-un apărător al ei dintr-un abuzator într-un responsabil dintr-o ciumă cancer al societăţii care sîntem la urma urmei noi într-un şi aici îmi dau seama că nu există cuvinte care să poată descrie imposibilitatea de a crea ceva perfect şi nici măcar de a te apropia şi atunci te întrebi întrebîndu-mă oamenii au alcătuit sistemul sau invers întrebare fără sens şi-ţi spun şi de ce chiar dacă nu o să asculţi sau o să uiţi în mod sigur oricare ar fi rezultatul este acelaşi omul este neom şi eu de acum încolo nu o să mai folosesc alt termen pentru a denumi rasa aceasta ciudată cine ştie prin ce eroare cosmică apărută pe care totuşi o iubesc cu ura cu care-mi iubesc şi ţara limbii mele pe cale de dispariţie

Donate

If you like what you read and what you see on my page, and want to support my activity, please donate 1 euro – or more 🙂 Thank you!

1.00 €

Published by dorin

Full time husband and father; full time writer; full time artist (#fineartphotography). And in the free time, I like to travel, to read and to learn new stuff.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: