puzzle (13)

Dragi prieteni, vă propun o nouă călătorie în timp: am scris acest roman cu multă vreme în urmă, dovadă faptul că a fost publicat prima oară în 2004! Ediția a doua se găsește pe Amazon (click aici).

O să postez aici acest roman, în foileton, special pentru voi. Nu există încă o versiune în limba engleză – sau alte limbi străine (aștept oricînd propuneri de traducere), dar cu atîtea softuri de online translate, cred că oricine se poate descurca să-l citească.

Acesta este cel de-al doilea roman de-al meu publicat (după debutul din 2001 cu experimentalul și explozibilul Anarhic). Sper să vă placă puzzle. Nu uitați să dați follow (sau subscribe), pentru a fi la curent cu noile postări. Enjoy!

pentru L și W

noaptea este cel mai greu să adorm toate par lăţite scurse întoarse pe dos nu mai recunosc patul pe care stau întins masa la care lucrez iubita cu care nu demult am făcut dragoste vinul pe care l-am băut totul începe să se înceţoşeze să se scămoşeze să se întrepătrundă într-o zvîrcolire imanentă glorioasă un aluat o pastă un borhot de lucruri mintea îmi fierbe stă să explodeze o ia razna produce droguri halucinogene sînt atunci o măruntă parte a unui întreg psihedelic şi pot să călătoresc pot cu adevărat să călătoresc

aşa am fost prin toate spaţiile şi mai ales timpurile numai aşa i-am putut cunoaşte pe oameni cei care au fost sînt sau vor fi mărunţi sau eroi starleţi sau cintezoi o să vă povestesc una dintre călătoriile mele dar nu acum acum este deja prea tîrziu mintea mea o ia deja razna se înceţoşează se scămoşează mi-e frică întotdeauna mă trezesc altul uneori în altă parte am ajuns un pericol pentru mine numai pentru mine nu trebuie să se sperie nimeni este vorba întotdeauna numai de autodistrugere

cum a intrat răul în lume în om asta mă interesează care sînt mecanismele sale de pătrundere întrepătrundere rezistenţă manifestare am ascultat păreri variate credinţele şi ideile religioase nu mi-au oferit un răspuns satisfăcător este prea simplu să dăm vina pe altcineva din afară fie el demon drac sau vrăjmaş răul este în om în interiorul cel mai ascuns al fiinţei lui de la naştere şi pînă la moarte fără excepţie isus îşi permite să nu aibă nici o sămînţă de rău el nu a fost om ci omdumnezeu noi sîntem jumătate oameni o fărîmă dumnezeu iar a fi neîntreg presupune a avea o sămînţă de rău de la cît de mică la oricît de mare de unde vine asta este întrebarea dacă aş ştii răspunsul aş putea afla rezolvare cum să scapi să te purifici este nevoie de catarsis dar nu mai există catarsitori religia este prea naivă ca să poată răzbi filosofia nu m-a satisfăcut nici atît deşi la început a fost pe drumul cel bun s-a pierdut s-a rătăcit în propriile-i mari cuvinte s-a metamorfozat în pălăvrăgeală microbul ei dacă te prinde greu mai scapi e la fel de rea ca şi demenţa fanatic-religioasă am aplecat cumpăna în adîncile fîntini ale folclorului aici se ascund multe comori dar la problema mea răspunsul nu există sau dacă există este atît de bine ocultat că nu se vede nu se poate interpreta am hotărît atunci că nu pot sonda decît în adîncurile propriului meu trup spirit suflet este singurul loc în care mai am speranţe să găsesc un răspuns un indiciu măcar este greu este cel mai greu ştiu nu există instrumente nu există reguli nici ştiinţă sînt pe un teren minat mă pot pierde în orice clipă rătăcirea aceasta nu se mai poate îndrepta cu nici o psihanaliză numai tu singur întotdeauna tu singur poţi face ceva adică totul

numai după ce faci totul poţi să împărtăşeşti celorlalţi să te împărtăşeşti numai atunci ceea ce scrii spui gîndeşti are miez iar cuvîntul nu e vorbă-n vînt

eu am încercat să fac totul de aceea nu am făcut nimic poate timpul a fost prea scurt poate piedica a fost prea mare totuşi nu am decît cîţiva ani nici măcar o sută două ar mai fi vreme dacă timpul nu ar fi pe sfîrşite singură muzica ne mai poate da seamă de trecutul şi viitorul prezent în clipă oamenii se tem de război şi nu văd că războiul a murit odată cu ei dacă în interior ai încetat lupta neîncepută niciodată cu tine însuţi cel ce nu eşti şi nu ai încercat măcar o dată să ascuţi muzica adîncul dinăuntrului tău ei văd sfîrşitul lumii început în războaie ele au existat dintotdeauna şi vor fi mereu pentru că omul a ales să fie dezghiocat întrebarea mea are răspuns are mai multe dar cu siguranţă numai unul singur unicul este cel potrivit ai răspuns vreodată pentru a putea pune întrebarea am încercat încercat de sumbre gînduri imagini vise mistere am încercat şi încerc şi acum chiar în aceste clipe în care te caut pe tine cel dincolo de pagina albă care se scrie pe măsură ce o citeşti şi o uiţi

omul a avut întotdeauna noroc cu uitarea singura capabilă să-l ţină în viaţă cu fruntea plecată şi să-l determine să-şi reamintească într-o sforţare de creiere stătute

stai şi te întrebi la un moment dat de cine? de însăşi viaţa pe care ţi-ai ales-o bineînţeles pe dos întotdeauna pe dos dacă jung ar fi avut dreptate dacă ar fi susţinut că există inconştient colectiv dar asta se va întîmpla mai tîrziu tu n-ai de unde să ştii de-abia după ce te naşti plîngi sugi lapte din ţîţă creşti înveţi primeşti note te plictiseşti iubeşti bei cafea mai mult ca sigur alcool o să-i citeşti cărţile şi o să stai atunci să-ţi pui întrebări apoi poate o să-l citeşti pe david poate o să-i citeşti pe eliade culianu cioran ionescu pe toţi marii filosofi pe toţi marii scriitori poate o să-i citeşti dar sigur o să-i uiţi uitarea îţi dă şi te ţine în viaţă

îmi trecuse o dată sau ca să nu mint de mai multe ori prin minte să intru în politică de unde oare gîndul acesta cel mai prost că nu-i pot spune altfel gînd pe care l-am avut eu sînt scriitor poet uneori filosof adică sînt un rătăcitor nu mai fac parte din această lume de cînd m-am născut iar pentru politică îţi trebuie nu numai ancoră de realitate ci şi gură de canal prin care să înghiţi şi cu care să minţi căcaturi probabil sărăcia atît cît şi cea mentală m-a făcut să pot să nu-mi cenzurez un astfel de gînd dacă aş fi fost o clipă mai devreme născut întru luciditate acum nu mai aveam a mă teme de nici o judecată metaforică de azi mîine sau apoi dar aşa gîndul acesta mi-a scăpat mă ruşinez de el în fiecare clipă şi de aceea mărturisesc aici pentru ca voi să aflaţi cu toţii şi să mă biciuiţi fecioarele prostituate să-mi lingă rănile pînă la vindecare judecata voastră nu contează tot ce e făcut de om e fals fad perisabil pătat şi dintru început sortit morţii purificatoare de aceea nu mi-e teamă de sistemul justiţiar adunătură de semne cuvinte oameni la fel de neîntregi ca tine tot la fel de trăitori în ignoranţă şi muritori întru cunoaştere aşa că degeaba mă judecaţi torturaţi pervertiţi cu privirile de avocaţi fără suflet palide instrumente în mîna unui sistem autosuficient automergător autodistrugător

Donate

If you like what you read and what you see on my page, and want to support my activity, please donate 1 euro - or more 🙂 Thank you!

€1.00

Published by dorin

Full time husband and father; full time writer; full time artist (#fineartphotography). And in the free time, I like to travel, to read and to learn new stuff.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: