Magic (16)

Romanul unui scenariu

Dragi prieteni, sunteți norocoșii cititori ai unui roman de-al meu scris prin 2004-2005 și terminat în 2006, și nepublicat încă! O să-l postez aici în foileton, special pentru voi. Din păcate nu există o versiune în limba engleză, dar cu atîtea softuri de online translate, cred că oricine se poate descurca să-l citească.

Romanul este un experiment, un roman al unui scenariu, chiar așa cum îi spune și subtitlul. Sper să vă placă. Nu uitați să dați follow (sau subscribe), pentru a fi la curent cu noile postări. Enjoy!

Pentru Laura, Vlaicu, Victor

16.

Pavel nu mai întreabă nimic. Se aude gongul. Se face linişte. Cortina se dă la o parte. Pe scenă, decorul este o pădure. Lîngă un copac, stă tolănit un lup. Scena nu este luminată foarte bine, astfel că nu se poate vedea perfect totul, ci mai mult umbre, contururi. Lupul pare real. Se aude o voce de fetiţă, cîntînd. Vocea se apropie. Începem să desluşim şi formele. Scena începe să se lumineze tot mai bine, pînă cînd fetiţa ajunge în dreptul lupului. Are în mînă un coş, şi are pe cap o scufie roşie. Lupul îi iese în faţă. Fetiţa ţipă. Scena devine mai întunecată, atît doar cît să putem vedea cum lupul o înghite pe fată. Dintr-o parte apare un vînător. Ţinteşte şi împuşcă lupul. Apoi, îi despică burta din care iese, o dată cu lumina pe scenă, o fată, care nu mai este aceeaşi fetiţă, ci o tînără de circa 20 de ani. Este îmbrăcată într-un voal negru, prin care se poate zări pielea. Lumina se stinge, în afară de un reflector fixat pe fată. Aceasta începe să danseze, unduindu-se. Vînătorul aruncă puşca şi costumul, rămînînd îmbrăcat în pantaloni strîmţi de balerin, cu bustul gol. Cei doi încep un dans, cînd balet clasic – şi atunci se aude Lacul lebedelor, cînd dans modern – pe tot felul de sunete ciudate, aritmice. Dansul celor doi durează cîteva minute, pînă apar alte perechi. Muzica se schimbă; este o muzică indiană (a indienilor din America). Dansatorii sînt acoperiţi doar peste şolduri cu o bucată de piele, machiaţi ca nişte indieni pregătiţi de război, cu desene pe tot trupul şi pe faţă. În mijlocul scenei, aproape de sală, se aprinde un foc mare, iar dansatorii se învîrt în jurul lui. Dansatorii principali îşi aruncă şi ei hainele, rămînînd acoperiţi tot cu o bucată de piele în jurul şoldurilor. Scot ţipete ascuţite. Dansul se încinge, devine tot mai rapid şi mai violent. Dansatorii au toţi acum cîte o suliţă în mînă. De după fiecare copac apar arcaşi cu arcurile încordate. Trag asupra dansatorilor care, înainte de a cădea seceraţi de săgeţi apucă să arunce suliţele în arcaşi. Toţi se prăbuşesc în sunetele bubuitoare ale unor tobe. Dintr-o dată linişte şi întuneric. O secundă doar. Cînd se aprinde lumina, decorul a dispărut, la fel şi dansatorii. Se vede pe scenă doar un mare deşert, pe alocuri cu cîte un cactus. În depărtare se vede o mare de praf, care se apropie. Încep să se audă copitele cailor, apoi începem să desluşim prin praf că este vorba despre o ceată de călăreţi cowboys. Au puşti în mîini, şi cîte două pistoale la centură. Cînd se apropie mai mult, încep să tragă asupra sălii. Spectatorii din primele rînduri cad sub gloanţe, toţi încep să urle, se crează panică, lumea începe să se ridice, vor să fugă, dar sala este atît de plină încît nimeni nu se poate mişca. Mai mult, uşile sînt toate blocate. Se creează o isterie generală. Toţi cei din loje şi de la balcon vor privi neputincioşi, îngheţaţi de spaimă, cum toţi specatorii din sală sînt ucişi pînă la ultimul. Multe femei din loje leşină la vederea măcelului, unii încearcă să se ascundă, dar nimeni nu trage asupra lor, ci doar asupra celor din sală. Cînd toţi aceştia sînt ucişi, călăreţii opresc focul. Unul întreabă pe cel din frunte, complet îmbrăcat în negru:

                                    Primul călăreţ

                        Şefu’, cu ceilalţi ce facem?

Arată cu mîna în care ţine un pistol, spre loje. Cei de acolo, care încă nu s-au pitit, se feresc şi se ascund cînd călăreţul îndreaptă mîna spre ei.

                                    Al doilea călăreţ

                        Eu zic să-i spînzurăm.

                                    Al treilea

                        Mai bine să-i împuşcăm. E mai distractiv.

                                    Şeful

                        Să-i vînăm.

                        (către spectatorii rămaşi)

                        Hei! Hei voi. Arătaţi-vă sau vă împuşcăm acum. Vă mai dăm o şansă!

Spectatorii încep să se arate, speriaţi.

                                    Şeful

Aveţi zece secunde să fugiţi şi să vă ascundeţi, după care venim după voi.

(începe să numere tare, şi rar)

1, 2, 3, 4.

Pentru că uşile sînt blocate, spectatorii din loje sar în sală apoi o iau la fugă printre copacii care au apărut din nou pe scenă. Este o pădure adevărată, mare. Spectatorilor din lojele de la etajul 2 şi 3 nu le este la fel de uşor să sară. Unii îşi rup picoarele, alţii cad destul de rău şi nu se mai pot ridica. Toţi urlă, unii strigă după ajutor. Un bărbat de la balcon zbiară:

                                    Bărbatul

                        De ce faceţi asta? Am plătit biletele!

Atunci, şeful bandei trage asupra lui. Bărbatul se prăbuşeşte mort peste balcon.

                                    Şeful

                        5, 6, 7, 8, 9, 10.

Ajuns la 10, face semn trupei să înceapă căutarea. Începe o adevărată vînătoare de spectatori. Imaginile sar de la unii la alţii: vedem cum sînt împuşcaţi cei care au încercat să rămînă în loje; cum îngroziţi, ceilaţi fug prin pădure, încercînd să se ferească de călăreţi, dar nu au nici o şansă. Măcelul continuă pînă nici un spectator nu mai este în viaţă, mai puţin Pavel care se trezeşte faţă în faţă cu şeful bandei. Acesta îndreaptă un pistol asupra lui.

            Nu am mai scris poezie de mult, am început cu ea, am reuşit să adun un volum care a cîştigat un concurs, însă premiul nu a fost nici pînă astăzi onorat, m-am concentrat de atunci asupra romanului, fără a renunţa însă la acele versuri, una dintre poezii, adăugată volumului după mai bine de un an, îmi place şi astăzi

îmi strîmb privirea

în sus

îndreaptă-ţi privirea către mine

îmi strigă un înger

pocnind din aripile de colibri

e strîmbă

încerc să-i şoptesc

dar vocea-mi e mută

mi-au strîmbat-o

oamenii

cînd m-au silit

să privesc

înainte

dar acesta nu este romanul unei poezii aşa că mă opresc aici cu versurile, am avut destulă bătaie de cap cu publicarea primului meu roman, asta pînă am găsit editura potrivită şi redactorul care ştie să aprecieze valoarea, nu aşa cum se întîmplă în multe dintre sutele sau poate miile de aşa-numite edituri care publică orice, pe oricine plăteşte, sigur că la urma urmei este o afacere, iar timpul şi cititorii vor decanta calitatea, însă în aceste vremuri ale vitezei eu nu am timp, nimeni nu are timp să aştepte, în alte ţări, întotdeauna ne gîndim la alte ţări cînd ceva nu merge bine în a noastră, sistemul funcţionează chiar şi în cultură, totul este bine pus la punct, există aşadar două soluţii, mergi în altă ţară sau schimbi sistemul din ţara ta, amîndouă aproape imposibile, şi atunci e normal să te cuprindă disperarea, şi ai din nou două soluţii, să intri în jocul celor care îl fac, să faci compromisuri cu care te obişnuieşti, începînd să-ţi placă acest nou mod de viaţă, sau să stai deoparte şi să rămîi un necunoscut multă vreme, poate toată viaţa, păstrîndu-ţi spiritul curat, în nici una dintre situaţii nu o să mai ai timp să te întrebi dacă eşti fericit, dacă asta ţi-ai dorit într-adevăr, viaţa-ţi trece, îmbătrîneşti, mori, şi totul s-a sfîrşit pentru tine, pentru întreagă lumea ta

Donate

If you like what you read and what you see on my page, and want to support my activity, please donate 1 euro - or more 🙂 Thank you!

€1.00

Published by dorin

Full time husband and father; full time writer; full time artist (#fineartphotography). And in the free time, I like to travel, to read and to learn new stuff.

3 thoughts on “Magic (16)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: