Primii pași (38)

Luptă. Iubește. Plîngi. Speră.

For English click here.

Roman publicat prima oară la Editura Eikon (2017), disponibil acum și pe Amazon (click pe imaginea din dreapta).

Aici o să-l puteți citi gratis în foileton, așadar nu uitați să Urmăriți (Follow) blogul meu pentru a nu pierde nici un episod postat.

Enjoy!

După ce Ahad termină cu ea, își chemă doi oameni.

– Pe asta, le spuse, ucideți-o. E, într-adevăr, altfel decît celelalte femei!

Maha se aruncă la picioarele lui, cerșind îndurare.

– De ce? striga. Am făcut tot ce ai vrut! N-a fost bine?

Ahad rînji și le făcu semn celor doi să o ia din fața lui. Cei doi au luat-o pe sus pe nefericita femeie, și au tîrît-o la o distanță mare de tabără, acolo unde îngropau cadavrele.

– Mai întîi n-ar trebui să o mai folosim? întrebă primul.

– Da, ar fi păcat să o omorîm înainte, spuse celălalt.

Îi sfîșiară zdrențele, fără să le pese de strigătele ei. O posedară pe rînd, după cum le-a fost voia, fără nici o grabă, pînă s-au săturat, după care cu un cuțit lung i-au tăiat gîtul. Femeia bolborosi, se înecă, apoi își dădu sufletul. Cei doi au îngropat-o, după care s-au întors în tabără, făcînd glume pe seama ei.

*

Amanda a plîns mult pe umărul soțului ei, chiar acolo, în mijlocul aeroportului. Acesta veni într-adevăr cu primul avion, oferindu-i un suport emoțional neașteptat. Chiar dacă nu i-a fost deloc ușor, s-a obișnuit fără el și a învățat să trăiască separată și la distanță de el, dar acum era bine că venise, simțea că nu mai rezistă, încărcătura era prea grea chiar și pentru sufletul ei mare.

– Îți mulțumesc că ai venit, îi spuse ea, cînd reuși să se liniștească. Nu aveai nici o obligație… și totuși…

– Știu, dar am vrut! insistă Ioan.

– Este atît de tragic totul, îi spuse Amanda.

– Vai, nici nu mi-a venit să cred cînd am auzit! Este atît de oribil…

– Mergem direct acolo, să aprindem cîte o lumînare?

– Da, sigur că da.

Pentru că metroul sau trenul nu ajunge pînă la aeroportul Otopeni, cei doi au luat un taxi, ca să ajungă la Colectiv mai repede decît cu autobuzul. Era aproape miezul nopții cînd au ajuns. O mare de candele luminau întreaga stradă din fața clubului. Fiecare dintre cei care veneau să depună candela lui, păstra cîte un moment de reculegere, după care se retrăgea în liniște, lăsînd loc următorului și tot așa. Strada ajunsese loc de pelerinaj, pentru pomenirea celor decedați, dar mai ales de rugăciuni pentru vindecarea supraviețuitorilor, unii dintre ei zbătîndu-se între viață și moarte.

Amanda stătea alături de Ioan, ținîndu-l de mînă. Cînd le veni rîndul, aprinse cele două candele pe care Amanda le aduse cu ea. Tînăra femeie îngenunche, tremurînd de plîns. Ioan o mîngîia pe spate, dar nu știa ce să-i mai spună, nici un cuvînt nu ar fi fost potrivit acum, așa că o lăsa să-și plîngă amarul, doar mîngîind-o încet, fără oprire.

Au plecat, și au revenit în fiecare zi. Iar serile, le petreceau la manifestații, cerînd și ei demisia celor vinovați indirect de moartea atîtor tineri. Abia cînd au obținut-o, s-au liniștit. După ce au mai stat o săptămînă în București, Amanda s-a întors la Brașov, iar Ioan la Viena.

*

Azade i-a comunicat că o să se mute definitiv în tabără, pentru că pierde prea mult timp pe drum.

– În plus, îi spuse ea, m-am convins că sînt în siguranță aici. Poate chiar mai în siguranță decît pe drum, unde se pot întîmpla multe.

– Doamne ferește! aproape strigă el.

– Dar stai liniștit, nu o să întîmple nimic.

– Să ai grijă! apucă să-i mai spună el.

Azade îi mai spuse un „Bye”, apoi închise, înainte ca Bryan să poată să încheie cu un „I love you!”. Dar, totuși, el murmură încet și după ce Azade dispăruse de la celălalt capăt al convorbirii:

– I love you…

*

Donate

If you like what you read and what you see on my page, and want to support my activity, please donate 1 euro - or more 🙂 Thank you!

€1.00

Advertisements

Published by dorin

Full time husband and father; full time writer; full time artist (#fineartphotography). And in the free time, I like to travel, to read and to learn new stuff.

One thought on “Primii pași (38)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: